Comuna Râmeț, județul Alba, Transilvania, România.

Comuna Râmeț este traversată de o parte a Munților Trascău, cunoscută în zonă cu denumirea de "Tarcău". Este o comună cu 14 cătune, a căror denumire este luată de la numele de familie a celor ce viețuiesc acolo. Zone cu interes turistic: Huda lui Papară, Sat Cheia și Cheile Rîmețului, valea Inzelului, Valea Poienii, Sat Brădești, Poiana narciselor, Peștera din Tarcău, Peștera din Bonta, Vânătările Ponorului. Este printre comunele cu cele mai multe biserici. Sunt 7 biserici parohiale și o mănăstire. Mănăstirea Râmeț este situată în cătunul Valea Mănăstirii cu acces auto din Teiuș 18 kilometri. Celelalte biserici le găsim astfel: Biserica din Pleașă, Biserica din valea Uzei sau Albești, Biserica din Olteni, Biserica din Valea Inzelului, Biserica din Brădești și Biserica din Cheia. Satele sunt puțin populate și cu oameni înaintați în vârstă. Cătunele mai populate sunt: cătun Vlădești, Pleașă, Valea Inzelului, Olteni, Valea Făgetului, Brădești, Valea Poienii, cătune ce depășesc puțin 10 familii. Restul cătunelor cum ar fi: Prăjăști, Cheia, Boțani, Vicești, Bicești și altele nu depășesc 2 familii sau 2 persoane (sat Cheia). La satele propriu-zise din Comuna Rîmeț se ajunge prin orașul Aiud.

Mănăstirea Râmeț. Schitul, întemeiat către sfârșitul secolului al XIV-lea, păstrează vechea biserică de piatră, o construcție dreptunghiulară cu absida semicirculară decroșată . Naosul este boltit în semicilindru axial, iar pronaosul are bolta semicilindrică transversală, deasupra sa înălțându-se turnul-clopotniță. La interior, valoroase picturi datorate maestrului Mihul de la Crișul Alb (1483), de asemenea picturi din 1741, în stil post-brâncovenesc, executate de o echipă de maeștrii în frunte cu Grigore Ranite. Clădirea arhondaricului datează din secolul al XVI-lea și a găzduit prima școală românească din jud. Alba. Mănăstirea este marcată și pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 138).

Vânătările Ponorului este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan ca poljie, poate singura formă de relief de acest fel din România. Rezervația Vânătarile Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trascăului la confluența văilor Ponorului, Poienii si Seacă. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Alba.

Pe drumul județean DJ 107 Aiud-Ponor-Mogoș prin localitățile Râmeț-Valea Poienii-Brădești-Vale în Jos sau pe drumul comunal DC 104 din Sălciua de Jos, Sub Piatră spre satele Valea în Jos sau Valea Poienii. Ultima variantă, noul drum din Sălciua prin Dumești ce duce la marginea nordică a rezervației.

Poljie, este un termen care denumește un relief exocarstic, depresiune largă drenată subteran cu un fund plat pe care curge permanent sau temporar o rețea de ape. La ploi puternice apa nu poate fi drenată rapid și se formează un lac temporar. Este cuvânt sloven și înseamnă câmpie. Rezervația Vânătările Ponorului îndeplinește toate condițiile ca să fie denumită poljie. Este o depresiune largă de peste 150 km² bine populată (satele Vale în Jos, Brădești, Valea Poienii). Este drenată subteran, cele trei pâraie care se unesc aici se pierd în masivul calcaros și îl strabat prin peștera Huda lui Papară. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o rețea de ape. La ploi puternice apa nu poate fi drenată rapid fie din cauza debitului mare, fie din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe de fân. Lacul temporar ce se formează sparge în cele din urmă barajul format și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Paparâ și pe Valea Morilor. Acest fenomen ciudat nu a putut fi explicat în trecut și a dat naștere legendelor cu șolomani, balauri gigantici care locuiesc în Huda lui Papară. Acești șolomani se scaldă în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundatii. S-a născut chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peșteră în căutarea și alungarea șolomanilor.

Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brazdat de dungi de culoare vânătă lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului.

Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seacă ce curg dinspre SV se unesc cu 200 metri înainte de a intra în ponor. Pe acestă distanță ele formează o scurtă dar spectaculosă cheie, Cheile Vânătării. În peretele stâng al cheii, apa a dizolvat o diaclază paralelă cu valea, formând o peșteră plină de septe de dizolvare și eroziune, marmite, colmatată parțial cu aluviuni și lemne. Denumită Peștera Mică de la Vânătarea a fost descoperită, explorată și cartată in 1980 de Viorel Ludușan. În peretele de calcar sub care se pierd apele, la câțiva metri înălțime se deschide gura mare a Peșterii Dâlbina, peșteră fosilă formată dintr-o singură sală de mari dimensiuni lipsită de formațiuni spectaculoase.

Valea Poienii curge de la sud la nord și se aruncă în gol peste peretele înalt de calcar formând o spectaculosă cascada de 25 m (Cascada Dâlbina). În amonte de această cascadă, speologii de la clubul "Emilian Cristea" Alba Iulia au descoperit, explorat si cartat în 1986-88 un aven de 106 m adâncime, spectaculos dar deosebit de periculos (Avenul din Taul Moriii). Tot în peretele cascadei speologii de la Polaris Blaj au descoperit un aven de 26 m adâncime în fundul caruia un lac plin cu bușteni împiedică înaintarea (Avenul de la Vanatare).

Rezervația este formată din calcare masive de vârstă jurasic superioară. La vest și est se întâlnesc conglomerate, gresii, marne și marnocalcare cretacice (straturi de Brădesti), în vest interpunându-se o fâsie de bazalte mezozoice.

Administraţie

Are în componenţă treisprezece sate: Râmeţ, satul de reşedinţă, Boţani, Brădeşti, Cheia,Cotorăşti, Floreşti, Olteni, Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii,Valea Uzei şi Vlădeşti. Se învecinează la nord cu comuna Livezile, la vest cu comuna Ponor, la sud cu comuna Întregalde, la sud-est cu comuna Galda de Jos şi comuna Stremţ, iar la est cu oraşul Aiud.

Activităţi specifice zonei:

• Creşterea animalelor şi cultivarea pământului obţinând produse agrare ecologice
Activităţi economice principale:
• Confecţionarea roţilor de car din lemn
• Confecţionarea acoperişurilor de paie
• Agroturismul
Obiective turistice:

• Mănăstirea de maici Râmeţ - monument istoric şi cultural din sec. XIV
• Acces la DJ 750 din oraşul Teiuş 18 km
• Mănăstirea Râmeţ este înconjurată de o zonă pitorească de o rară frumuseţe
• Cheile Mănăstirii aflate la 600 m în amonte de Mănăstirea Râmeţ pe Valea Geuagiului - aici se practică în tot cursul anului alpinismul
• Cheile Râmeţului aflate la 4 km în amonte de Mănăstirea Râmeţ pe Valea Geoagiului, pe o lungime de 850 m, recunoscute pentru sălbăticia şi frumuseţea lor unică
• Muzeul satului din Brădeşti - acces pe DJ 170I din municipiul Aiud la 30 km (aici se află toată zestrea comunei Râmeţ)
• Platoul Tarcăului loc de referinţă pentru comunitatea Râmeţ, se organizează şi se desfăşoară anual "Zilele Râmeţului" - denumirea la Forţele tradiţiei • Se află situat aici Monumentul Eroilor, locul de desfăşurare a unor evenimente culturale importante
Facilităţi oferite investitorilor:
• Implicarea factorilor de decizie din administraţia locală în rezolvarea problemelor
• Concesionarea unor imobile aparţinând Consiliului Local Râmeţ
• Internet şi telefonie mobilă asigurate
• Proiecte de investitii: Amenajarea şi pietruirea DC Valea Uzei - Valea Inzelului
• Dotarea primărie cu utilaje terastiere
• Înfiinţarea unui sat de vacanţă în zona platoului Tarcău dotată cu pârtie de schi şi transport pe cablu
• Amenajarea unor pensiuni turistice

Atracții turistice

• Mănăstirea Râmeț, cu hramul "Sfinților Apostoli Petru și Pavel", biserica veche a mănăstirii datând din secolul al XIV-lea
• Rezervația naturală "Cheile Râmeților" (40 ha)
• Rezervația naturală "Cheile Pravului" (3 ha), din satul Cheia
• Rezervația naturală "Cheile Piatra Bălții" (2 ha), satul Cheia
• Rezervația naturală "Cheile Mănăstirii" (15 ha), satul Valea Mănăstirii
• Rezervația naturală "Vânătările Ponorului", aflată la confluența văilor: Ponorului, Seacă și Poienii, la marginea sud-vestică a culmii Bedeleu din Munții Trascăului

Conducere primărie:

Primar: RAICA VASILE
Viceprimar: CORDEA IOAN

Secretar general: GLIGOR DANIELA

Contabil: RAȚ DELIA

Contact primărie:

Strada Principală, nr. 1, Comuna Râmeț, Jud. Alba

Telefon: 0258-880.026 – 0748-226.360

Fax: 0258-880.026

E-mail : primar_rimet@ab.e-adm.ro primariaramet2008@yahoo.com

Cod postal: 51559