Comuna Dobresti, jud. Bihor, Romania



Comuna Dobresti este atestata documentar la sfarsitul secolului 17, dar unele marturii amintesc de ea din secolul 15 sub denumirea de Govorasti de la latinescul “hovora” care inseamna – bai calde.

Se numara printre cele mai mari unitati admistrativ-teritoriale ale judetului Bihor, datorita atat suprafetei sale, 13.480 ha, cat si numarului populatiei, 5.860 de locuitori, avand in componenta opt sate: Dobresti, Luncasprie, Hidisel, Crincesti, Topa de Jos, Topa de Sus, Corbesti si Cornisesti. Pana prin anii 1998-2000, numele Dobresti avea mare si recunoscuta faima intre asezarile tarii, dar mai ales intre bazinele miniere ale Romaniei, fiind singura zona de unde se extragea bauxita, minereul atat de cautat si solicitat pentru obtinerea aluminiului. Activitatea miniera a inceput in anul 1964, cand sute de barbati au schimbat plugul si caruta cu tarnacopul si vagonetii, lasand in seama femeilor si copiilor campul si padurea, ei coborand sute de metri in adancimea pamantului .Dar daca lampile de miner n-au reusit sa creeze lumina dorita, nici retributiile parintilor n-au putut sa schimbe radical destinele noilor generatii, astfel ca din tata-n fiu si increderea, si sperantele minerilor din Dobresti se destramau pe masura ce muntii de steril cresteau mereu la marginea comunei. In aceeasi masura, satele zonei miniere intrau tot mai mult in stapanirea unei vieti cenusii, fara sansa zaririi luminii de la capatul tunelului.

Insa dramatismul vietii minerilor avea sa creasca in intensitate, ajungand pana in pragul disperarii, in anii 1998-2000, cand minele de bauxita au fost inchise. Cadrul natural: relieful comunei Dobresti este unul de ses (20%), colinar si de deal (80%) propice dezvoltarii agriculturii, mai cu seama cresterea animalelor.Teritoriul comunei este strabatut de Valea Topei, Valea lui Vasile si Valea Vida. Zone de agrement sunt Barajul Vida si Cheile Videi.

Barajul Vida. Turiștii care vor să scape de aglomerație sunt așteptați pe meleaguri de basm, la Luncasprie, în Bihor.
Lacul Vida este unic în Europa datorită deversorului în formă de pâlnie. Spectaculoasă este apa care își schimbă culoarea în funcție de anotimp.
În acestă perioadă a anului, lacul impresionează prin nuanța intensa de verde crud.
Imaginea cu pâlnia, dar și culoarea ireală a apei sunt fascinante pentru turişti.
Deși este o construcție artificială, ridicată pentru minele care extrăgeau bauxita în zonă, lacul este un magnet pentru pasionaţii de fotografie aflaţi în căutarea imaginii perfecte.
Spectaculosul vârtej este principala atracţie de la Lacul Vida, din Luncasprie, însă pâlnia care este de fapt un deversor are rolul de a prelua surplusul de apă şi de a-l conduce în aval, prin intermediul unor conducte foarte mari.
Apa lacului își schimbă culoarea în fiecare anotimp, în funcție de nuanțele pădurii ce o înconjoară. Primăvara este de un verde intens, în timp ce vara are culoarea smaraldului. Toamna turcoazul pune stăpânire pe lac, iar iarna apa are tente albăstrui.
Zona oferă și alte atracții celor ce ajung aici. De la peșteri unice până la posibilităţi de agrement pentru pasionații de pescuit.
Cele mai lungi sectoare de chei din munţii Apuseni, 10 kilometri, cheile Videi sunt un adevărat ţinut al izvoarelor, avenelor şi peşterilor, al unor spectaculoase fenomene de eroziune, ascunse în spaţiul îngust al unor pereţi verticali de piatră care pot ajunge până la 250 de metri înălţime.
Situate în bazinul mijlociu și cel superior al văii cu același nume, delimitate în aval de lacul de la Luncasprie, cheile Videi încep, în amonte, la confluența cu afluentul lor, Viduța.
Avându-și originile în partea vestică a platoului Zece Hotare, valea Videi străbate locuri de un pitoresc rar întâlnit. Sectoarele înguste, abrupe și meandrate se desfășoară în forma unei potcoave.
În întreg bazinul văii Vida au fost descoperite peste 130 de cavități subterane, ale căror dimensiuni variază de la 5 la 773 metri lungime. De la un capăt la altul al lor, cheile Videi pot fi o destinaţie atractivă pentru toţi iubitorii de natură.

ACCES:
Cu masina:
Pe ruta Oradea – Cluj (E60)
Tileagd – Tilecuș – Vârciorog – Luncasprie
Pe ruta Oradea – Deva (E 79)
Sâmbăta – Dobrești – Luncasprie
Pe jos:
Din centrul localității Dobrești se merge mai depate pe DJ 767, către comuna Vârciorog. La un moment dat, făcând dreapta, traseul continuă către cantonul silvic Vida. Drumul este asfaltat până aproape de destinație și oferă turiștilor numeroase puncte de belvedere asupra cheilor.
Obiective turistice naturale, deosebit de spectaculoase si fascinante, care merita cu prisosinta a fi vizitate sunt: Pestera Osoi, Valea Dalbii, Pestera Dobos, Varful Piatra Bulzului, Cascada Iadolina, Cascada Laia Mare, Cascada Valul Miresei, Cascada Saritoarea Iedutului, Izvorul Minunilor.
Comuna Dobresti, reprezinta una dintre cele mai pitoresti zone din Romania, potentialul turistic si bogatia naturala, cu o flora si o fauna de exceptie, oferind iubitorilor de drumetii si mai ales de natura vitrega, o multitudine de sentimente si fascinatie pura.
Locuitorii din comuna Dobresti, deosebit de ospitalieri si prietenosi, au conservat foarte multe elemente din traditiile populare ale strabunilor, incepand cu accentul bihorean al limbii romane, continuand cu spiritul traditional al oamenilor destoinici, profund gospodari, cu respect fata de natura si semeni lor. Aici in Dobresti, se poate remarca prezenta in constinta oamenilor a credintei crestine si a respectului fata de Dumnezeu, ceea ce determina in randul obstei, o atitudine plina de pretuire fata de sarbatorile crestine, fata de traditiile mostenite de la istoria localitatii.
Activitati economice specifice comunei Dobresti:
Crestera animalelor
Producerea renumitei “palinci de bihor”
Exploatarea de masa lemnoasa si mic mobilier
Dezvoltarea turismului si agro-turismului.
In prezent, comuna Dobresti, cunoaste o permanenta si performanta deschidere pentru punerea in valoare a potentialului natural si turistic remarcabil pe care il detine. Un merit incontestabil al drumului spre progres, dezvoltare economica si o buna comunicare cu cetatenii si potentiali parteneri, investitori, apartine domnului Primar Copos Florin, care prin implicare si activitate concentrata si dedicata localitatii, a detreminat un suflu nou, inovator, vietii sociale si economice in localitate.
Se poate afirma, fara a gresii, ca echipa care deserveste buna-functionare a Primariei Dobresti, are un bun manager in persoana domnului Primar Copos Florin. Deschiderea spre nou, profesionalism si performanta, asociate cu o strategie sanatoasa si benefica pentru comuna si locuitori, reprezinta garantul unui viitor mai bun si foarte important, pentru dezvoltarea turistica a zonei, care are multe, foarte multe valente, ce trebuiesc puse in valoare.
Comuna Dobresti, isi pregateste in prezent viitorul intr-o perfecta armonie si resect reciproc, intre edillul sau Copos Florin, echipa de lucru a primariei si locuitorii sai.